Ușurel cu căruțul pe scări.
Fiindcă la cea mai apropiată stație de metrou liftul prețios abia instalat mai astă-primăvară nu vrea, domnule, să meargă (că cică n-au ăia piese de schimb, sau e caniculă, ori plouă), Alexutza face mușchi aproape zilnic cărînd căruțul cu copilul pe scări. Încet, dar sigur, pe banii de abonament Metrorex iaca mă transform în Arnold. Schwarzenegger, că doar unul există.
Problema e alta (problemă neanticipată, se pare, de cei de la Metrorex): dacă o țin tot așa, ajung naibii guvernatorul vreunei provincii de-astea romane de pe acilea – și atunci ce se fac ăștia?!
Aventurile Alexutzei în căutarea fericirii 
Vai, mortala esti, m-ai facut sa rad asa, de dimineata! Parca te si vaz cu niste muschi si tendon a la Arnold! 🙂 Auzi, dar cu troleul/autobuzul, macar pe anumite rute, nu ti-ar fi mai usor? Pup cu mare drag. 😀
Chiar și cu scările lui cu tot și cu atitudinea de vax-albina a angajatelor de la stația mea, metroul rămîne: curat, rapid, nepuțitor și nu extrem de aglomerat.
Troleul/ autobuzele nu au linie directă pînă unde vreau eu să ajung, plus că sînt pline de babe/ moși/ vagabonzi la orice oră aș încerca să mă aburc de aici de la mine. Iar drumul durează mult prea mult (ca și cu mașina, de altfel) și abonamentul costă cam pe acolo, plus că ar trebui să-mi fac pe mai multe linii și să tot urc/ cobor dintr-unul într-altul.
Prefer să ajung guvernator, thank you.
Revin cu un update: Liftul merge bine-mersi acum, ceea ce confirmă spusele oficialilor Metrorex cum că beleaua era de la căldură. Se pare că îi merge ”mintea” numai la rece, vorba reclamei la bere…