Hai-hui

Chestia cu netul este ca poti sa fii cit de aventurier in spirit, pe cit iti doresti E o gluma, evident, dar in spatele ei se ascunde o saminta de adevar.

Sint racita cobza, dar asta nu ma impiedica sa nu ies din cutioara mea pe ziua de azi – si asta numai din 3 clicuri.

Deschid Facebook si imi aduc aminte ca mi-am facut cont si pe Twitter, deci deschid si pagina asta. Citesc pe diagonala toate update-urile din ultimele 12-13-14 ore si dau peste un rind de la Liviu Druga, care ma trimite la alt link. Un post din blogul lui Codrut Constantinescu.  Si ajung la chestia de mai jos, recunosc ca in ultima vreme nu am mai rasfoit presa de nici un fel, ce sa mai vorbim de jurnale/ suplimente culturale.

The Guardian – Writers’ Rooms

Cool, nu? Mentionez ca nu ii cunosc nici pe Liviu Druga, nici pe Codrut Constantinescu. Dar timpul nu e pierdut.

 

Expozitie foto – Jurnalul National

Nu sint deloc originala azi (poate doar cu exceptia fardului brumariu cu accente aurii de la ochi…), asa ca incep sa copiez din blogurile altora.

Ilinca ne atrage atentia asupra unui eveniment misto (vorba ei, chiar daca la Carturesti!) si cum termin ce am de terminat, ma duc si eu, chiar nu am mai fost de citiva ani la o expozitie foto (ultima a fost Man Ray, de vezi).

In rest, traduceri si final de trimestru financiar. Revin cu povesti si pozne abia dupa 3 martie.

 

Petitie pentru Biblioteca Nationala

Ceva mai tirziu, imi permit sa atrag atentia si aici asupra unei petitii pentru salvarea Bibliotecii Nationale, despre care am aflat din blogul lui Mircea Pricajan.

Pentru a semna direct petitia, puteti da clic aici, nu stiu ce efect ar putea avea acest mic efort din partea noastra, insa e sigur ca daca nu facem nimic, nu vom obtine nimic. Eu am semnat si va incurajez si pe voi sa o faceti.

A fost si un reportaj in cadrul emisiunii Antenei 3, “Reporter Special” din data 08.02.2009 (minutul 08:40 mai departe).

 

La final de an

Ca la orice cumpana, oamenii se uita in urma, ca sa invete din ce-a fost si sa se bucure de ce au trait, poate si ca sa prinda curaj pentru ce va sa vie si sa-si dea seama care este urmatorul pas.

Mai jos o perspectiva, fie ea si americana:
http://www.nytimes.com/packages/html/photo/2008-year-in-pictures/

 

True Politics

Nu ma pricep la politica, si in general nu ma intereseaza, dar… I’m a sucker for professional speech writers, strategists and the like. Watch & learn.

http://elections.nytimes.com/2008/results/president/speeches/obama-victory-speech.html#

http://elections.nytimes.com/2008/results/president/speeches/mccain-concession-speech.html#

 

Ultima mea cana de cafea on Earth…

N-am mai scris de mult si motivele sint multiple, printre care si faptul ca am fost prea obosita, n-am avut indeajuns de multa furtuna in suflet sau indeajuns de multa liniste pentru a mai scrie.

Ma chinuie un gind: ar cam trebui sa renunt la cafea. Nu beau multa, poate 2 cani pe zi maxim, nu beau nici macar cafea tare, insa beau. Imi place. Numai cu lapte sau alte produse lactate infipte in ea. Sint deschisa la combinatii ciudate, iar atmosfera de cafenea, cu cit mai vintage sau mai chic, cu atit mai bine. Nu sint inca la acest stadiu,

Someone’s Last Coffee Odyssey

dar probabil pe la 40 de ani nu voi fi asa departe.

Dar trebuie sa fac sacrificiul asta, a sosit momentul. Va povestesc eu mai multe pe parcurs ce planul meu se deruleaza.

 

Despre “Reading Lists”

Cum nu credeam sa mai am ragaz sa intru azi pe net, am tras obloanele repejor, insa socoteala din blog nu se potriveste (neaparat) cu cea din tirg. Ca tot am zis ca n-am inspiratie, frunzaream netul si ma gindeam in acelasi timp la ce material de lectura imi iau cu mine pe coclauri (ca orice om care si-a pus dilema naufragiatului… ). Evident, una sau doua audiobook-uri si “Good Omens” (pe care l-am inceput, dar nu am reusit sa-l termin ca au intervenit alte carti).

Mi-am adus aminte de 2 bibliografii care pe mine una ma dau gata, din motive total diferite, si anume:

http://blog.mostly-harmless.ro/reading-list/
Ce mai citeste o bloggerita infocata (cu o rata cam de o carte-doua pe saptamina nu reuseste insa sa o depaseasca pe Jo Walton , vezi Tor.com – I’m kidding! cu traduceri cu tot, cred ca ajung la 2 carti pe luna, si una din astea citita pe apucate: un colt de metrou, in asteptarea timpului pierdut etc.)

http://ohbuoyancy.net/rorysbookclub.html
Sint mare fan Gilmore Girls (serie incheiata cu ceva timp in urma, drept pentru care si site-ul oficial a devenit kaput) – aici reading list-ul recuperat din cache

Merita mentionata si initiativa celor de la bookblog.ro de a face un concurs cu raftul de carti Ma motiveaza, si mai mult, daca era cazul, sa amenajam si partea cartureasca a casei, deocamdata volumele noastre sint cam ca volumele lui Stie-Tot din aventurile lui Habar N-am: pe masa, sub masa, pe pat, sub pat…

 

Din ciclul “Lumea copiilor”

Adesea copii au un stil, de ramii masca

Ne plimbam prin Cismigiu si Arizona imi povesteste cum a auzit o conversatie geniala intre un pusti de vreo 3 anisori si tinara lui mama. Imi pare rau ca nu i-am si vazut, cred ca erau mortali.

Piciul (trecind prin dreptul toaletelor ecologice): Aici miroase a mortaciune!

Mama (trecind prin dreptul sus numitelor toalete ecologice): Mai degraba, a cacaciune…

Adineauri, cit scriam pe aici si puneam de un cappuccino, aud o conversatie in fata blocului (aici, autorul se vede nevoit sa mentioneze ca in fata blocului in care locuieste e un mic scuar, unde se aduna la anumite intervale orare gradinita de copii din cele 3 blocuri care inchid perimetrul), un pici catre alt pici:

Tu ai animale la tine acasa?

Nu am mai auzit si replica, probabil nu atit de sofisticata precum intrebarea, ca bunica de serviciu a inceput sa o admonesteze pe o anume Mariuca, care precis nu facea nici o prostie, dar asa am vazut eu ca fac toti pe aici, parinti, bunici, admonesteaza in continuu copiii. La celelalt capat al spectrului sint parintii care le dau ciocolata si apoi se mira ca urla copilul toata noaptea… Eh, sint multe de invatat printre blocurile gri. Eu am curs de good parenting aproape in fiecare zi.

 

Index Translationum – UNESCO

Ca mi se paru interesant,

Index Translationum

Si ca tot are ceva cu latina, iaca si un citat genial, din Pratchett,
Cuius testiculos habes, habeas cardia et cerebellum.

 

Ce se intimpla daca imi uit cheile de la casa – acasa?

Ei, da, unii ar zice ca sint indragostita; in ultima vreme oboseala si tracasarea incep sa isi spuna cuvintul si ma simt sleita, istovita, nu ma pot concentra (oricum, la ce mi-ar trebui?) si printre altele, imi uit cheile acasa. De la casa. Deci n-am cu ce intra in apartament. Cit astept providentiala intilnire cu Arizona, my personal Peter, ca sa parafrazez – si aici fug cu gindul la un alt concept: Personal Jesus (mai incolo scriu si de asta), ce sa fac, ce sa fac?

Aha, stiu. Citesc blogurile altora! Asta fac cind am putin timp liber in care nu are sens sa deschid vreo alta aplicatie, nici de citit ceva mai epic, cit despre ascultat, sa zicem ca nu sint in starea potrivita. Am citeva bloguri pe care le vizitez cu regularitate (unele se regasesc in blogroll, altele nu, din dorinta de anume masura de discretie a autorului – cita se poate pe un blog public) si in felul asta reusesc sa mentin o minima legatura – cu Rares, cu Anca, cu alti oameni pe care nu i-am cunoscut vreodata, dar imi face placere sa trag cu ochiul la ce au mai mesterit (de obicei, scriitori, traducatori, fotografi, cinefili, cititori).

Si uite peste ce am dat:
http://www.bookblog.ro/anunturi/top-30-bloguri-de-cultura-romanesti/

In prima faza, tind sa ma bucur, pentru ca asa am descoperit citeva bloguri noi care, cel mai probabil, imi vor placea. Pentru ca sint oameni care se preocupa si de altceva decit o realitate imediata cu lipsuri mari.

In a doua faza, imi dau seama, prin comparatie cu ceea ce citesc pe bloguri straine (vezi Tor, de exemplu), cita bogatie de exprimare si cita foame de cultura au ceilalti. Inclusiv editurile. Stiu ca Nemira a inceput un blog, si ii felicit. Mai sint citeva edituri care abordeaza si latura asta, dar putine, imi pare mie. (Nota pentru sine, sa pun aici ce bloguri mai gasesc de la reviste, edituri etc.)
http://www.nemira.ro/blog/
http://www.tritonic.ro/blog/

Si aici las finalul in coada de peste – fiecare ia de aici ce crede de cuviinta. Morala povestii e deschisa.