Temperatura și umiditatea în camera bebelușului

As you like it.

Este un subiect aparent derizoriu, mult dezbătut și despre care găsești recomandări adesea impracticabile, ca să nu zic chiar dubioase. Spre exemplu, la carte scrie că temperatura în camera unde doarme bebelușul trebuie să fie între 16-20°C, în aceste condiții bebe trebuie învelit cu 2 pături poroase (sau îmbrăcat cu săculeț de dormit). Nu știu cum să vă explic, dar la 16°C îți cam clănțăne dinții în gură (probabil de-aia e temperatura recomandată pentru bebei, ei nu au dinți la început! Unii dintre ei, cel puțin. Glumesc, evident, se dorește evitarea supraîncălzirii copilului).
Și pe unele etichete ale sacilor de dormit găsiți recomandări – al nostru, gros și pufos, este recomandat pentru o temperatură ambientală de 19°C.

Am căutat în sus și-n jos informații clare; dacă despre temperatură mai găsești, despre umiditate nu prea. Mai jos două link-uri care mie mi s-au părut informate și cu recomandări rezonabile. Pe scurt:

Nivelul ideal al umidității are o plajă mai largă, între 30-60%. Nivelul ideal al temperaturii este undeva între 20-22°C iarna, 24-26°C vara.

Surse:
(EN) http://www.askdrsears.com/content/correct-humidity-level
(EN) http://pediatrics.about.com/od/newborntips/qt/0107_home_temp.htm

Evident, ghidul suprem este chiar copilul, cu reacțiile sale și fiecare ca părinte. Depinde și de greutate/ vîrstă, dacă a fost născut prematur sau cu o greutate mică etc. Iar regula de trei simplă, triunghiul mama-tata-copil zice așa: pe bebe îl îmbraci ca pe mamă-tată, plus încă un rînd dacă încă e mic și nu foarte activ.

Acum vă zic cum se întîmplă la noi. Context: locuim într-un apartament normal, mai întunecat și răcoros de fel; Căpșunica a dormit de la bun început cu noi în dormitor, iar ziua ne-o petrecem în camera de zi (mă stresează că-mi vine mereu să-i zic sufragerie, iar living room nu-mi iese neam!), cu reprize scurte înapoi în dormitor. Avem calorifere și nu avem aer condiționat. Eu am circulația periferică proastă (cu alte cuvinte sînt un sloi de gheață), iar Arizona este ca un godinaș și mereu crapă de cald. Astfel:

Vara

• Umiditate 60-70%
• Temperatură 24-26°C (uneori ziua 28-30°C pe caniculă)
• Noaptea culcăm Căpșunica îmbrăcată cu un body cu mînecă scurtă sau maieu, eventual cu șosete, acoperită cu un pled subțire de bumbac (mai mult simbolic și fiindcă șosetele zboară instant).

Iarna

• Umiditate 30-37% (cu mare greutate atingem limita de sus, iar dacă n-am avea umidificator nivelul ar scădea sub 10-15%)
• Temperatură: ziua 20-21°C și noaptea 22-23°C
• Noaptea culcăm Căpșunica îmbrăcată cu o salopetă cu mîneci lungi și săculețul de dormit de iarnă. Ziua e gătită cu mîneci lungi, ciorăpei și pantaloni de trening, iar cînd doarme pun pe ea un polar subțirel. Dacă e rece, mai punem o vestuță sau bluză.

Lipsește ceva? Dap, fesul! Fără fes în casă. Ever.

Instrumentele nelipsite,

• stație meteo (sau banalele termometru & higrometru)
• umidificator cu abur rece.

Și da, pentru că mama și tata sînt ca gheața și ca focul, ne-am certat de cîteva ori pe tema temperaturii la ora 3 dimineața Nu mai zic de luptele cu băbuțele de pe stradă, șocate că Principessa se aerisește cu capul gol. Dacă pică vreo castană în capul copilului?!

Mr Monk and the Sistine Chapel

De vreo lună și ceva, cred, a noastră Căpșunică îl imită destul de bine pe Monk din serialul cu același nume. Degetul arătător este extrem de curios și cu el atinge mai delicat sau mai în forță lumea exterioară… dungile de la cuvertură, cusăturile de la scăunelul de joacă, jucăriile, pe noi, hainele, mesele, butoanele telecomenzii, mîncarea, apa. Comutatorul din perete. Inscripțiile de pe tricourile noastre. Pozele din catalogul Ikea. Uneori chiar și aerul.

Monkish

Dacă nu ați văzut Monk, este cu Tony Shalhoub. Un serial polițist. Monk este un tip oleacă paranoic. Fost polițist – dat afară din pricina unei căderi nervoase aparent fără revenire în urma morții soției sale, ucisă într-un atentat cu bombă. Poliția din San Francisco îl cooptează pe post de colaborator și uite așa geniul lui ciudat ajută la rezolvarea unor cazuri pe măsură.

Un serial dulce, dulce-amărui, comic adesea, cu fir detectivistic, isteț.

Extra links:
Monk pe Wikipedia
Monk pe IMDb

Dragobete

Eu și Arizona sîntem… Cum să vă explic cît mai bine? Au popoarele germanice, dar cred că și la noi există o astfel de tradiție (arminden?), mirificul maypole, un stîlp decorat cu flori de care sînt legate panglici colorate, iar copiii sau tinerii se prind de cîte o panglică și dansează în jurul lui, veseli nevoie mare.

Arizona e stîlpul – static, solid, flegmatic și în mod evident iritat de toată zarva din jur, cedînd oarecum și cu maaare greutate la damblalele mele. Eu sînt zarva din jur; copilul care alege panglica cea mai colorată, care aleargă în jurul stîlpului de-și pierde răsuflarea și sandaua din picior, cu flori în păr, amețit de soare și de prea mult zahăr. Ancorat de stîlp. Cu gura pînă la urechi ca apoi să devină din senin bosumflat că… dar mai contează motivul? Din senin, am zis

Cum zicea Arhimede – “Dați-mi un punct de sprijin și mut Pămîntul din loc”. Fiecare maypole cu panglica lui și fiecare panglică cu punctul ei de sprijin.

Femeile astea…

Don’t be bitter. It leads to Botox.

The Women (2008) / PG-13
Chick flick/Comedy/Drama
Meg Ryan, Annette Bening, Debra Messing, Jada Pinket-Smith, Eva Mendes, Candice Bergen, Bette Midler
Regizor: Diane English
Remake – The Women (1939)

Trebuie să văd originalul, la momentul respectiv cred că a fost revoluționar. Varianta asta, din 2008, mie una mi se pare inedită, deci îmi pot închipui cum trebuie să fi fost originalul.

De ce mi s-a părut inedită?

Un film pentru femei, numai cu femei și despre ele și relația lor cu bărbații. Dap, ați citit bine, în acest film nu apare nici un actor de sex masculin, deși Jada Pinket-Smith joacă rol de lesbiană, deci oarecum se cheamă că tind spre capătul cela al spectrului. Plus un mic twist la final, poetic justice, dacă vreți.

Povestea e veche de cînd lumea. Meg Ryan e o femeie poate prea împlinită, cu un mariaj aparent perfect, cu un cerc de prietene care mai de care mai deosebite și care trosc află că soțul are o aventură cu o gagicuță focoasă. Nimic original aici, personajele sînt toate întruchipări ale unor stereotipuri, în plus situația este complet nerealistă pentru că Meg Ryan joacă rol de socialite, îmi este greu să rezonez cu o tanti extrem de bogată care, vezi Doamne, descoperă că trebuie să se regăsească, că s-a sacrificat pe sine pentru binele familiei și doar momentul ăsta de cumpănă din viața ei îi deschide ochii și o face să-și vină în fire. Nu că oamenii bogați nu au și ei drame sentimentale și probleme reale, dar în film chestiunea e tratată prost. Săracii oameni bogați…

Pe alocuri, replici mișto, cum ar fi cea de mai sus către o foarte botoxată Meg Ryan

Aluat de pizza

Like a big-ah pizza pie…

N-aș putea să vă zic exact de unde a provenit rețeta aceasta, cert este că eu o am din rețetarul de pîinici de la o mașiniță de pîine a unui amic, s-a potrivit și la modelul nostru de mașiniță. Ecco.

Ingredientele
pentru 2 tăvi de cuptor de pizza

• 290-300ml apă
• 500g făină (3 căni de la mașinița de pîine)
• 3 linguri de ulei (eu pun de porumb sau de măsline)
• 1 linguriță de sare
• 1 linguriță de zahăr brun (sau alb)
• 2½ lingurițe de drojdie uscată
• legume uscate, din ochi (opțional)

Instrucțiuni

La mașinița mea de pîine (DeLonghi Atuttopane BDM 075S, model vechi de cîțiva ani, clar acum se găsesc chestii mult mai fancy), programul de aluat de pizza durează 1h 10min. În esență, mașinița amestecă și frămîntă ingredientele preț de 20min, apoi aluatul stă la dospit 50min. Se poate face asta foarte bine și cu mînuțele amîndouă.

Dacă nu folosiți decît o parte din aluat, ce rămîne poate fi păstrat fie la frigider (pentru a doua zi, să zicem), fie la congelator (pentru săptămîna viitoare).

Idei de topping

Precis v-a agățat vreun temerar la ușă meniul unei pizzerii! Și acolo există combinațiile clasice, testate și încercate. Sau intrați online pe un site mai renumit și aveți acolo un întreg meniu. Altfel, lăsați-vă imaginația să zburde

Duminică noi am făcut o pizza țărănească:

• un cîrnăcior feliat
• cașcaval ras
• sos de tomate sau bulion de la mama-soacră (cine are!)
• un gogoșar crud tăiat fîșiuțe (aveam la congelator)
• amestec de ierburi uscate (Arizona a turnat din plin provençale)